Se ştie că muzica a avut o influenţă puternică în conturarea personalităţii fiecărei generaţii de tineri care s-au perindat prin viaţă în secolul al XX-lea. Era perioada în care câteva concepţii diferite asupra acţiunilor societăţii ,mai mult sau mai puţin exteriorizate, puteau ulterior reprezenta rampa de lansare a unor adevărate revolte în masă. De la focul mocnit care întreţinea o stare de neconcordanţă între responsabilităţile cetăţenilor vremii şi dorinţa de evadare a acestora au izbucnit conflictele de stradă şi revoluţiile.
Ce rol a jucat muzica? A determinat, a susţinut, sau a reprezentat o formă de exprimare a protestelor interioare?
Indiferent care ar fi răspunsul, în acea perioadă s-au impus noi curente muzicale şi culturale ca punk-ul, rock-ul alternativ, rap-ul si mult-comentata mişcare hippie. Având fiecare concepţiile şi devizele lui, aceste curente au folosit diferite metode de exprimare, propulsând în societate idei noi şi revoluţionare care au atras din ce în ce mai mulţi adepţi.
Însă ele reprezentau un protest la adresa evenimentelor de atunci. Întâmplările s-au consumat, iar societatea, care în acea perioadă se afla la un moment de răscruce, într-o situaţie de cumpănă, şi-a schimbat cursul. Consider că această schimbare are ca şi consecinţă inevitabilă inutilitatea curentelor menţionate, în contextul social şi politic de azi. Ce rost mai are afişarea insistentă a sloganului "fight the anarchy" în condiţiile în care subiectul criticat cândva a fost inlăturat. Timpul şi jocurile istoriei l-au stins. Îmi pare că cenuşa sa a fost transmisă din generaţie în generaţie, întrucât cei care afişează azi sloganuri revoluţionare sunt adolescenţi.
Cred că în rap/hip-hop subiectul s-a epuizat pentru că a fost intens exploatat. Viaţa de stradă a fost cântată până la obsesie, iar acum s-a trecut la maşini scumpe, femei goale şi kilograme de bijuterii.
Aşa văd eu situaţia actuală a muzicii "de revoltă". Poate că nu e chiar aşa, poate că, într-adevăr "punk's not dead"...dar nu văd ce l-ar mai putea alimenta.
